sigla EvZ
Traficul cu aur dacic se face cu complicitatea politistilor din zona
Sâmbătă, 15 Ianuarie 2000


Jaf la Sarmizegetusa (IV)
Traficul cu aur dacic se face cu complicitatea politistilor din zona
Un alt punct nodal al afacerii este Institutul de Geodinamica
La sfirsitul anului trecut, "Evenimentul zilei" a atras in citeva rinduri atentia asupra faptului ca, in ultimii zece ani, sute de kilograme de aur cu valoare arheologica au parasit ilegal Romania. Impresionanta cantitate de aur, constind in monede de tip Koson sau Lysimach si statuete dacice, a fost dezgropata pe ascuns in zona cetatilor dacice Sarmizegetusa, Blidaru si Costesti din Muntii Orastiei si, pe diferite filiere, a luat drumul Moscovei, al Chisinaului sau al Parisului. Dupa numeroase deplasari incognito in zona Muntilor Orastiei, reporterii "Evenimentului zilei" au reusit sa patrunda in miezul acestei afaceri. Din pacate, pina in momentul de fata, autoritatile nu au luat nici o masura pentru a stopa fenomenul, pentru a-i pedepsi pe cei vinovati si pentru a recupera tezaurul care a parasit tara. In cele ce urmeaza vom demonstra ca activitatile desfasurate in Muntii Orastiei de catre cetateni straini au adus atingere securitatii nationale si, cu toate acestea, nici una dintre institutiile abilitate ale statului nu a incercat sa opreasca "hemoragia" de informatii cu caracter strict secret si de valori care au ajuns in mina reprezentantilor unor organizatii mai mult decit dubioase. De asemenea, vom arata si mecanismul in baza caruia functioneaza o adevarata retea de tip mafiot care, folosind tehnici ale fostului KGB, a reusit sa penetreze structuri importante din sfera politica si militara romaneasca.

Filiera ICIDAC
"Accentuam ca am verificat ipotezele noastre si pe hartile militare moderne la care am avut acces cu ajutorul unor oameni buni, cu brazda pe cap, cum spuneau stramosii nostri", scrie Andrei Vartic, cetatean al Republicii Moldova, la pagina 34 a cartii "Magistralele tehnologice ale civilizatiei dacice", aparuta, in tiraj limitat, la Editura "Basarabia" din Chisinau. Despre Andrei Vartic si valorile arheologice care au luat drumul Moscovei prin intermediul sau am mai scris in materialele anterioare care au avut ca subiect jaful din Muntii Orastiei. Pe parcursul anchetei noastre am descoperit insa si alte aspecte ale activitatii acestuia pe teritoriul romanesc. Unul dintre acestea ar fi modul in care Vartic a reusit sa intre in posesia unor harti militare catalogate drept secret de stat si cum, din spatele unor institutii-fantoma si a unor teorii aberante, a reusit sa-si cultive relatii in cele mai inalte cercuri politice si militare romanesti. Desi Andrei Vartic a prospectat Muntii Orastiei si alte zone de interes arheologic din tara inca dinainte de 1989, oficial, el si-a facut intrarea in cercul arheologilor romani in decembrie 1995, cind a participat la o dezbatere pe tema cetatilor dacice, organizata la sediul Academiei Romane din Bucuresti. La aceasta conferinta, moldoveanul a venit in calitate de director al Institutului Civilizatiei Dace din Chisinau (ICIDAC), institut cautat cu insistenta, dar in zadar, de arheologii romani. Tragind sfori numai de el stiute, Vartic a reusit sa intre in gratiile presedintelui Ion Iliescu, dar a obtinut si girul altor personalitati din tara. Printre acestea se numara generalul Spiroiu - fost ministru al apararii, academicianul Zugravescu - seful Institutului de Geodinamica, gen. Dragomir - fost sef al Directiei Topografie a Armatei Romane, senatorul Boiangiu, si altii.

Cautatorii de aur s-au inmultit prin diviziune
Vartic si-a luat toate masurile de siguranta pentru a nu-i putea fi depistate adevaratele preocupari, insa a subestimat un factor uman foarte important si care avea sa-i dea planurile peste cap: lacomia. Acest factor i-a determinat pe colaboratorii autohtoni ai moldoveanului sa ia afacerea pe cont propriu. Astfel, Stoicoi, Gagea si Bodea, in colaborare cu un nucleu de politisti din Orastie, au preluat metodele de cautare a vestigiilor arheologice ingropate folosite de Vartic si, in scurt timp, dupa ce au cumparat detectoare de metale performante, au fost capabili sa-i preia afacerea. Planurile si acoperirea sub care lucra Andrei Vartic au fost spulberate. Aurul dacilor a inceput sa straluceasca si sa atraga atentia dupa ce a fost transformat in vile si masini luxoase, dar si in conturi substantiale deschise peste noapte de fostii colaboratori ai moldoveanului. Oameni precum Adrian Stoicoi, despre care Vartic spune ca era "un baiat amarit", s-au capatuit in mod miraculos.

Institutul de Geodinamica - refugiul generalilor
Insa nu doar vestigiile antice si aurul dacic l-au atras pe Vartic in zona Muntilor Orastiei. Hartile militare secrete puse la dispozitie de "oamenii de bine, cu brazda la cap", i-au permis moldoveanului sa localizeze cu precizie zacamintele de uraniu din zona Orastiei, zona in care pina in urma cu doua decenii se exploata uraniu din mina de la Gerosu. Aceste harti, dar si dozimetrele, i-au ajutat pe Vartic si pe compatriotii sai la descoperirea unor noi zacaminte de metal rar. Unul dintre punctele cheie pentru activitatile desfasurate de Vartic este Institutul de Geodinamica, in spatele caruia s-au aciuat persoane care au avut pozitii importante pe vremea regimului Ceausescu (generalul Vasile Dragomir, colonelul Romulus Dragan - angajat la institut ca pictor, si generalul Ion Andreescu). Interesant este ca Vartic, alaturi de fostul sau prieten, Adi Stoicoi, figureaza pe lista de salarii a Institutului de Geodinamica. Ce legatura exista intre acestia si o institutie a statului care se ocupa de cercetari geodinamice ramine un mister. Ca si modul in care hartile militare care au incaput pe mina moldoveanului.

Expeditiile "Aur 1999"
Revenim la "prietenii" lui Vartic, cautatorii de comori hunedoreni care au deprins de la moldovean tainele meseriei si au inceput sa lucreze pe cont propriu. La inceputul lunii decembrie 1999, un Jeep de culoare inchisa cu numar de inmatriculare BU-FU 981, in care erau patru indivizi, a fost oprit de politisti deoarece s-a presupus ca braconau in zona cetatilor dacice, in locul numit "Caprareata". In urma controlului, in masina a fost gasit un detector de metale. Unul dintre indivizii aflati in Jeep, Mihai Zercula, din Deva, care se pare ca era seful trupei, a incercat sa scape de controlul politistilor, afirmind ca "sint prieten cu Gagea" (n.n. - seful Ocolului Silvic Gradiste). Anterior acestui moment, tot in cursul anului 1999, au fost scoase la lumina din perimetrul cetatilor dacice din Muntii Orastiei nu mai putin de trei tezaure. Astfel, potrivit declaratiilor unor lucratori din zona, in luna aprilie 1999, Gagea, Stanila Crisan, Eugen Dudas (fost lucrator al Securitatii) si un anume Sandu (fost lucrator SRI) au scos un colan din aur, citarind 2 kg, precum si mai multe zeci de monede. Citeva luni mai tirziu, mai precis in perioada mai-iunie, opt insi au fost vazuti in timp ce sapau in zona cetatii Sarmizegetusa Regia. Printre ei se aflau: Vasile Bodea, Radu Gagea, Viorel Copsinaru si Stanila Crisan. Cantitatea de aur - constind in statuete si monede - dezgropata de acestia a fost estimata la aproximativ 48 de kilograme. Pe 19 iunie, anul trecut, aceeasi echipa, careia i s-a alaturat Eugen Dudas, a fost vazuta de o femeie, tot in zona cetatii, mai precis in locul numit Draganeasa - Virful Prisacii, in timp ce scotea la iveala, dintr-un atelier dacic, sabii, topoare, o nicovala mare, de 50 kg, patrata cu trei picioare si o lada mare dintr-un metal necunoscut, al carei continut nu se cunoaste. Probabil ca ceea ce au gasit nu i-a satisfacut, asa ca, o saptamina mai tirziu, pe 26 iunie, si-au continuat prospectiile "arheologice", de aceasta data eforturile fiindu-le rasplatite. De aceasta data, aurul cautat a iesit usor la iveala, alaturi de citeva obiecte sub forma unor potcoave, ceva asemanator matritelor. Cautatorii de comori au vizat in special locul denumit Virful Prisacii, care este unul dintre cele mai bogate in aur.

Gagea si Mota, pioni principali
Un nume des vehiculat in afacerea aurului este cel al sefului de ocol silvic, Gagea. In acest context trebuie spus ca, in luna noiembrie a anului trecut, Gagea a fost destituit din functia detinuta pentru incompetenta si abuz in serviciu. La scurt timp a fost insa reabilitat, fiind reinstalat pe post. Potrivit informatiilor pe care le-am obtinut, el ar fi omul de legatura intre localnicii care au gasit la inceput aur si indivizi din politie care s-au capatuit si ei peste noapte de pe urma comorilor dacice. Alt nume ce apare foarte des in afacerea aurului din Muntii Orastiei este cel al maiorului Mota, angajat al Politiei Orastie, despre care se spune ca ar fi primul care a lansat aurul dacic pe piata. La acea vreme, mai precis in 1997, era vorba despre niste monede Koson care fusesera dezgropate la 300 de metri de casa lui Vasile Bodea din Orastioara de Sus, monede care au fost predate Bancii Nationale, Muzeului din Deva si Muzeului National. Cei care au dat monedele celor trei institutii amintite anterior au declarat ca au predat intreaga cantitate gasita. Totusi, in aceeasi perioada, un individ din Orastie a fost prins de Interpol pe teritoriul Ungariei avind asupra sa 200 de monede de acelasi tip. Reporterii "Evenimentului zilei" au reusit sa-l contacteze pe unul dintre protagonistii afacerii din 1997, care ne-a declarat ca o mare parte din monedele de aur au fost vindute la Paris de un anume Pricajan din Orastie, var al maiorului Mota. De mentionat ca si Adrian Vartic, dar si Adriana Rusu Pescaru - directoarea Muzeului de Istorie din Deva, sustin ca aurul a fost comercializat pe filiera franceza. De altfel, in vara anului trecut, maiorul Mota impreuna cu col. Raca, comandantul Politiei Orastie, au calatorit in Franta. Calatoriile hunedorenilor in Franta si aparitia monedelor de tip Koson si Lysimach pe piata au coincis cu scaderea la jumatate a valorii monedelor dacice pe piata numismatica internationala. Acest fapt confirma volumul mare de monede dezgropate si comercializate. Contactati telefonic, atit mr. Mota, cit si seful ocolului silvic de la Gradiste, Radu Gagea, au negat orice implicare in afacerile cu aur dacic din Muntii Orastiei.

Mota neaga ca ar fi implicat, dar da vina pe altii
Mr. Mota ne-a declarat insa ca in zona Muntilor Orastiei circula, in fiecare an, zeci de cetateni ucraineni si moldoveni care cauta aur cu detectoare de metale ultraperformante. "Moldovenii si ucrainenii coboara din masina inca de la Costesti (n.n. - prima cetate dacica in drumul spre Sarmizegetusa) si o iau in susul riului cu detectorul de metale. Se duce naibii toata bogatia din tara asta", a spus mr. Mota. El nu neaga faptul ca in zona se face un intens trafic cu aur, dar spune ca foarte multi indivizi din Gradiste si Orastie s-au imbogatit peste noapte. Unul dintre exemplele pe care le-a dat mr. Mota este cel al lui Copsinaru, care "inainte avea o masina vai de ea si acum umbla cu jeep-uri". Maiorul Mota este bine cunoscut in zona. In Orastie exista un restaurant situat peste drum de politie, pe care localnicii l-au numit "La Mota" deoarece pe aici trec politistii in fiecare dimineata, inainte de a incepe lucrul. Si Mota este vazut foarte des in local, unde, spun cei care il cunosc, dupa cite un paharel ar incepe sa se laude ca e foarte bogat de pe urma aurului si ca nimeni n-are voie sa il controleze. Desi toate "activitatile" lui Mota sint cunoscute de fostul sef al IJP Hunedoara, Arsenie, si de seful Politiei Orastie, colonelul Raca, acestia n-au luat masuri impotriva maiorului.

Perchezitii fara rezultat
In decursul ultimilor doi ani, au fost depuse la IJP Hunedoara mai multe reclamatii care atentionau asupra traficului cu aur. Cu toate acestea, din cauze inca necunoscute, nici una dintre aceste reclamatii nu i-a pus pe politistii hunedoreni pe vreo pista valabila. Astfel, pe 26 iunie 1999, lucratorii IJP Hunedoara au efectuat o perchezitie acasa la Eugen Dudas, inginer de meserie si fost lucrator la Securitate, si la vila pe care acesta o are la Riul Mare, in Muntii Retezat. In urma controlului, s-au gasit 43 de obiecte susceptibile de a face parte din patrimoniul national, insa nimic concret legat de traficul cu aur. Acelasi rezultat a fost consemnat in procesul verbal de politistii care au descins la domiciliul bisnitarului Darius din Deva. Aceste insuccese au fost puse pe seama unei scurgeri de informatii.In finalul acestui material trebuie mentionat faptul ca itele complexei afaceri "Jaf la Sarmizegetusa" pot fi dezlegate prin verificarea foarte amanuntita a activitatii Institutului de Geodinamica din Bucuresti. Un alt punct de plecare intr-o ancheta politieneasca autentica, facuta cu o reala dorinta de a afla adevarul, ar putea fi un control efectuat asupra averilor fabuloase aparute subit pe numele protagonistilor scandalului. Asteptam de asemenea cu mult interes sa fie descoperita identitatea "oamenilor de bine, cu brazda la cap", care i-au dat lui Vartic hartile militare secrete. Vom reveni.