sigla EvZ
O caseta video care atesta jefuirea cetatilor dacice este tinuta ascunsa
Joi, 02 Decembrie 1999


Jaf la Sarmizegetusa (III)
O caseta video care atesta jefuirea cetatilor dacice este tinuta ascunsa
Potrivit gen. Dragomir, fost sef al Directiei de Topografie a Armatei, caseta se afla in posesia directorului Institutului de Geodinamica
In cursul saptaminii trecute, am prezentat, in "Evenimentul zilei" multiplele fatete ale jafului organizat, practicat de filiere ale cautatorilor de aur din Muntii Orastiei. Asa cum aratam in numerele anterioare ale ziarului, jaful are ca tinta obiecte de patrimoniu cu valoare inestimabila si mai ales cantitati imense de monede antice de aur care au parasit in ultimii zece ani tara si au ajuns in republici ale fostei Uniuni Sovietice, dar si in Occident, in colectii particulare. Alaturi de numele lui Andrei Vartic, basarabeanul care a scos din tara si a transportat la Chisinau "in scop stiintific" importante vestigii arheologice, un alt nume care apare foarte des in afacerea "Jaf la Sarmizegetusa" este cel al gen. Dragomir, fost sef al Directiei de Topografie a Armatei Romane, in prezent membru al Institutului de Geodinamica. Gen. Dragomir nu a negat faptul ca l-a insotit pe Vartic in numeroase expeditii in Muntii Orastiei, dar ne-a declarat ca nu are nici o legatura cu cautatorii de comori, prezenta sa in zona fiind legata de cercetari exclusiv astronomice, topografice si geodinamice. De asemenea, generalul ne-a confirmat existenta unei inregistrari video care se afla in posesia Institutului de Geodinamica din Bucuresti, inregistrare care probeaza distrugerea vestigiilor dacice din zona Orastiei de catre cautatorii de comori. "Filmul se afla la domnul director Zugravescu (n.n. - directorul Institutului de Geodinamica) si nu stiu ce se intimpla cu el", ne-a spus gen. Dragomir. Generalul a mai adaugat ca directoarea Muzeului de Istorie din Deva, Adriana Rusu Pescaru si prof. Glodariu din Cluj sint cei care se fac vinovati de folosirea unor buldozere pentru distrugerea siturilor arheologice din zona. In opinia generalului, aceasta are o fire colerica si nu permite nimanui sa se apropie de cetatile dacice. La rindul ei, Adriana Rusu Pescaru sustine ca anumite harti topografice militare clasificate ca secrete i-au fost oferite basarabeanului Vartic de catre gen. Dragomir. De asemenea, directoarea Muzeului de Istorie Deva si Dumitru Ion, un alt angajat al acestui muzeu, sustin ca in luna august 1999, gen. Dragomir a incercat sa racoleze oameni in barul cabanei din Costesti, pentru a intreprinde sapaturi care sa duca la gasirea comorilor dacice. Mai mult decit atit, directoarea Rusu Pescaru si Ion Diaconu ii acuza pe gen. Dragomir si pe acad. Zugravescu de legatura cu Adi Stoicoi, cel care l-a calauzit pe Vartic prin zona cetatilor si despre care insusi Vartic spune ca s-a capatuit peste noapte. In replica fata de acuzatiile care i se aduc, gen. Dragomir afirma ca toate acestea sint simple speculatii si ca el a observat o singura data ramasitele unei gropi facute de cautatorii de comori, "fapt care m-a incintat, deoarece acestia (n.n. - cautatorii) au lasat in urma, dezgropate, ziduri de cetate. Era exact ceea ce ma interesa". Gen. Dragomir ne-a mai spus ca il cunoaste pe dr. Micky Savescu, presedintele Asociatiei Medicilor Romani din Statele Unite, care l-a vizitat, o data, chiar acasa, impreuna cu Vartic. Gen. Dragomir spune ca, alaturi de Vartic, ar fi incercat sa-l contacteze si gen. Spiroiu, atasat militar al Romaniei la ONU. Dragomir sustine, insa, ca nu are nimic in comun cu Spiroiu si ca a fost foarte uimit cind a aflat de cine a fost cautat.

Dispute intre arheologi
Unul dintre cele mai interesante personaje care au efectuat lucrari in zona Orastiei este fara indoiala managerul firmei "Koson", Vasile Rudan. Firma "Koson", alaturi de MLPAT, Institutul "Prodomus" si firma "Aquaproiect", au elaborat un plan de protejare a patrimoniului arheologic din cetatile dacice. Rudan ne-a declarat ca a fost tinta unui atac armat pe cind se afla in incinta unei cetati dacice din zona Orastiei si ca a scapat ca prin urechile acului. "Vartic face legea in zona cetatilor dacice. El a profitat de toti. Chiar si col. Lazarescu, care a lucrat in Securitate si are o casa de odihna la Costesti, s-a mirat de faptul ca Vartic poate sa scoata atitea vestigii din tara. Eu personal am vazut zeci de gropi sapate de echipele lui Vartic. In prezent, se fac sapaturi ilegale in zona Blidaru-Gradistea. Ca sa-si acopere activitatile, Vartic a spus ca a gasit fier dacic inoxidabil, ceea ce este o aberatie. O alta problema ar fi aceea a cercetatorilor de la Cluj care distrug vestigiile de acolo. Arheologii clujeni s-au dotat cu detectoare si, in loc sa efectueze sapaturi sistematice, arheologice s-au alaturat si ei cautarilor de aur. Echipa de arheologi, condusa de prof. Glodariu, a facut cercetari, in secret, aproape de cetatea Costesti, folosind un detector in valoare de 2.500 de dolari, care poate detecta aurul pina la o adincime de 2,60 metri. Atunci cind alti arheologi, care aveau aprobari, au incercat sa sape in zona, Glodariu si echipa sa le-au spus ca nu exista nimic care sa trezeasca atentia specialistilor. Dar, atunci cind echipa "adversa" de arheologi a ajuns la fata locului (n.n. - incinta cetatii), au gasit o groapa dreptunghiulara, de curind sapata si astupata din care era clar ca s-a scos ceva. Odata, prof. Glodariu era beat si ne-a oprit accesul in incinta sacra (n.n. - de la Sarmizegetusa) spunindu-ne: "Nu va putem permite sa faceti detectie aici, pentru ca aici sint tone de aur". Cautatorii de comori au distrus si reteaua de distributie a apei din Sarmizegetusa Regia", ne-a declarat Rudan. El spune ca cetatile dacice nu au beneficiat de paza militarizata propusa de MLPAT, deoarece directoarea Adriana Rusu Pescaru s-a opus, sustinind ca "s-ar ingradi accesul turistilor in zona, iar turistii s-ar jena". Toate aceste acuzatii deosebit de grave pe care si le aduc unii altora cei implicati in afacerea "Jaf la Sarmizegetusa" ar trebui verificate minutios de catre institutiile abilitate ale statului. Trebuie tinut cont de faptul ca informatiile furnizate de partile implicate pot conduce la recuperarea imensului tezaur care a parasit in ultimii ani tara.